Înainte de apropierea sărbătorilor de iarnă
Fluturaș, era tare melancolic,
visa mereu la o lume a îmbrățișărilor, la un univers al poveștilor ce prindeau
contur pe notele muzicale ale Doamnei Olaf. Cine este doamna Olaf? Vai, că era
să uit, Fluturaș era extrem de prietenos,
își făcea prieteni rapid. Se cunoscură oarecum întâmplător, ar zice mulți, dar doamna
Fluturaș și doamna Olaf știau că nimic nu este întămplător, căci toate au un rost în acest univers. Fluturaș descopei cănile realizate de Olaf, și își dorea una magică, pe care nimeni nu putea să i-o realizeze așa cum și-o dorea el și cum numai domna Olaf putea să i-o confecționeze, deoarece era nevoie de un ingredient magic pe care doar Doamna Olaf îl avea. Cele două, puseseră la cale o prietenie de mister. Se
gândiră să devină personajele din următoarea poveste a doamnei Fluturaș, în care doar dragostea poate să
dezghețe inimile de gheață, precum devine cele din vremurile actuale. Asfel Olaf se gândi să devină Elsa, iar
Fluturaș se gândi să devină Ana din Regatul de gheață.
Vai, prin
ce peripeții trecură cele două, se gândiră să creeze niște căni de poveste, căni
pe care să le poată dărui celor care au uitat magia sărbătorilor de iarnă.
Ana – Fluturaș era tare zburdalnică, mereu avea inițiativă și veni cu o
sumendenie de idei. Elsa-Olaf, era mai reticentă, dar adesea se gândi ce avea de
pierdut dacă intră în jocurile Anei, doar nu se sfârșește lumea, ci din
contră, cu siguranță alături de poveștile lui Fluturaș avea doar de câștigat.
Știa în adâncul sufletului că Fluturaș era desprins dintr-o alătă lume, o lume demult uitată și foarte îndepărtată, în care visele devenau realitate,
iar cum în secolul vitezei, pe care îl trăiau momentan, nu mai exista timp pentru visare, Fluturaș era o
pastilă de iubire dintr-o poveste pe care toți și-o doreau, dar puțini aveau
parte de ea, doar cei care mai credeau în povești puteau rezita la farmecul pastilei de vis oferită de Fluturaș. Toți credeau că Fluturaș este prea visător, prea desprins de realitate, mulți considerau că nu le este de folos poveștile sale, dar cei care primeau în dar cartea Micul Prinț de la Fluturaș, ajungeau să înțelegă perfect farmecul lui Fluturaș și își doreau tot mai mult să trăiască în realitatea de poveste a lui Fluturaș, decât în realitatea lipsită de dragoste și cenușie a vremurilor actuale.
Deci Doamna Olaf, devenind Elsa aflase alături de Fluturaș – Ana
secretele cănilor de povești și astfel porniră într-o călătorie de mister cu Micul Prinț, o cățătorie spre stele, unde viecare vis al fiecărui copil prinde aripi de zbor și devine realitate. Doar cei care mai au sufletul de copil pot desluși misterul poveștilor create de Fluturaș. Cele două deveniră
prietene și începură să confecționeze într-o lume fără timp, povești cu timp
pentru suflete pline de dragoste și care mai cred că doar dragostea mai poate salva această lume materialistă, lipsită de sentimente și prea ancorată în munca pentru a deveni mai bogați în cele materiale, dar mai săraci în cele ale sufletului.
Doamna Olaf având o voce minunată, fiind înzestrată cu darul notelor muzicale, simțea mai aparte orice energie tainică a sufletelor speciale. Astfel Fluturaș devenise ceva magic, ceva special, iar întâlnirile cu el, erau așteptate de Olaf, deoarece undele tainice prin care începeau să comunice cele două, deveniau tot mai puternice. Pe zi ce trecea Doamna Olaf, simțea o energie magică atunci când povestea cu Fluturaș. Deși cana pe care și-o dorea Fluturaș de la Olaf, se putea realiza rapid, amândouă trăgeau parcă de timp, pentru a crea o poveste de suflet împreună. Știau că prieteniile sunt rare și ceea ce croiau acum împreună era extrem de rar și era chiar o prietenie adevărată! Olaf simțea cum cana la care lucra pentru Fluturaș, devine o cană de poveste, o cană magică la care lucra cu așa mult suflet, încât steluțele de pe cană pe timp de noapte îi lumina visele, iar cele două personaje Elsa și Ana pe care le realizase pe cană chiar prindeau viață sub ochii ei....Chipul Elsei îi era simplu de realizat, deoarece se cunoștea perfect, însă la chipul Anei avea de lucru doamna Olaf, știa că trebuie să-i realizeze ceva special în privire, ceva ce te captează cu privirea și te duce pe aripi de fluturi în universul Micului Prinț, acolo unde florile vorbesc, vulpile sunt îmblânzite, iar visele devin realitate....